Dezvoltarea ecosistemului de startup-uri
Datorită numărului mare de universități de top în orașe ca București, Timișoara, Cluj, Iași sau Constanța, care sunt o sursă importantă de oameni calificați în domeniul IT&C și a prezenței unora dintre cele mai mari companii multinaționale din domeniu, era de așteptat ca incubatoarele de IT să devină foarte populare în România, mai ales în ultimii ani.
Cel mai reprezentativ dintre aceste incubatoare este cel creat la Cluj în 2012. Cluj IT este o organizație de tip “cluster” care aduce împreună diverși actori din domeniul IT&C: universități și institute de cercetare, companii de software și alte servicii IT&C, autorități publice și alte organizații cu rol catalizator. Cluj IT își propune ca până în 2017 să devină unul dintre furnizorii principali de produse și servicii IT inovatoare din Europa Centrală și de Est, iar membrii săi să fie competitivi pe piața națională și internațională. În 2014, România s-a clasat printre ultimele dintre cele 27 de state membre UE în Innovation Union Scoreboard, însă această situație este pe cale să se schimbe în măsura în care hub-urile de IT din România devin competitoare seriose pentru cele din Londra, Berlin sau Silicon Valley.
Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România, ca parte a programului Europa 2020
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a lansat în noiembrie 2014 Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România, aliniată cu Agenda Digitală Europa 2020. Strategia a fost aprobată în luna aprilie 2015 prin Hotărârea de Guvern nr. 245.
Unele dintre obiectivele stabilite de Agenda Digitală Europeană au fost asumate și adaptate contextului actual din România, în conformitate cu viziunea strategică a sectorului IT&C din România pentru 2014-2020.
Pentru a realiza obiectivele Agendei Digitale, România trebuie să investească aproximativ 3,9 miliarde euro până în 2020. Odată implementată, este de aşteptat ca impactul pozitiv al Agendei Digitale asupra PIB-ului (direct și indirect) să fie de până la 13 miliarde de euro.
Prin Agenda Digitală România își propune:
Contribuția semnificativă la creșterea economică
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), sectorul telecomunicațiilor a reprezentat 5,6% din PIB în 2016 și a înregistrat o creștere semnificativă, cu 14,2% în volum față de 2015. În plus, a contribuit cu 0,7% la creșterea globală a PIB de 4,8%.
Sectorul de comunicații și informații a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani și contribuția sa la PIB s-a dublat în această perioadă, potrivit INS, depășind sectoare tradiționale precum agricultura și construcțiile.
Penetrarea serviciilor de internet de bandă largă continuă să fie o provocare majoră în România, în ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani. Deși România se clasează printre primele țări din Europa în privința penetrării serviciilor de internet în bandă largă cu viteză foarte mare (cel puțin 100Mbps), acoperirea națională cu tehnologii ”next generation access” (NGA) rămâne destul de scăzută comparativ cu celelalte state membre și continuă să se limiteze la zonele urbane.
Numai 33,2% din zonele rurale au acces la rețele NGA, un nivel considerabil mai mic decât ținta de acoperire de 100% cu 30 Mbps până în 2020, stabilită prin Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii NGN (Next Generation Network).
Deși acoperirea serviciilor de internet fix de bandă largă a crescut în ultimii ani până la 89% la nivel național, rata penetrării serviciilor de internet mobil de bandă largă în România (58,6%) continuă să fie una dintre cele mai mici din Europa.
În plus, Comunicarea Comisiei Europene „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă - către o societate europeană a gigabiților” a stabilit noi obiective ambițioase cu privire la penetrarea și acoperirea serviciilor de internet de bandă largă. Potrivit obiectivelor Agendei Digitale pentru Europa 2020, toate gospodăriile europene, rurale sau urbane, trebuie să aibă acces la rețele care oferă o viteză de transfer de date de cel puțin 100 Mbps, care poate fi actualizată la 1 gigabit, iar toate zonele urbane, precum și drumurile și căile ferate principale trebuie să aibă acoperire neîntreruptă 5G wireless de bandă largă, începând cu un serviciu comercial pe deplin dezvoltat în cel puțin un oraș major din fiecare stat membru UE până în 2020.
Având în vedere obiectivele asumate prin Agenda Digitală actualizată recent de Comisia Europeană, este necesar ca penetrarea și acoperirea serviciilor de internet de bandă largă să fie considerate o prioritate cheie în cadrul strategiilor guvernamentale.
Dezvoltarea rețelelor la nivel național, inclusiv acoperirea „zonelor albe” necesită investiții semnificative din partea operatorilor de comunicații electronice. Deși nivelul serviciilor fixe în bandă largă a crescut în ultimii ani, acestea rămân la o rată scăzută comparativ cu obiectivul de acoperire. În această privință, membrii FIC consideră că este necesar un sprijin proactiv din partea Guvernului pentru dezvoltarea conectivității mobile în bandă largă.
Ar trebui elaborate și puse în aplicare mecanisme de stimulare financiară pentru a susține investițiile private în servicii de bandă largă. Reducerea tarifelor pentru alocarea frecvențelor sau a tarifelor de acces ar putea fi utilizate pentru angajarea directă a operatorilor de comunicații în instalarea rețelelor de bandă largă în zone cu potențial comercial scăzut.
Mai multe state membre au decis utilizarea extinsă a fondurilor europene de investiții și a fondurilor structurale în vederea extinderii conectivității în bandă largă. În aceste cazuri, capacitatea administrativă pentru maximizarea efectului de levier asupra cofinanțării publice (naționale sau regionale) și private (în special prin utilizarea instrumentelor financiare) va fi esențială pentru sprijinirea proiectelor de instalare a rețelelor de bandă largă de generație următoare.
Până în prezent, România a alocat fonduri europene pentru instalarea infrastructurii fixe de bandă largă în 783 de zone albe dintr-un total de 2.268. Dezvoltarea proiectului a înregistrat întârzieri și se presupune că acesta va fi finalizat până la sfârșitul anului 2017.
Pentru următoarea perioadă, România a planificat alocarea sumei de 1.022 milioane euro pentru domenii de intervenție aferente IT&C, în timp ce suma de 100 milioane euro este planificată numai pentru dezvoltarea rețelelor de bandă largă și digitale. Fondurile vor fi utilizate pentru a reduce diferența digitală între zonele rurale și urbane.
Membrii FIC sprijină eforturile autorităților române de a găsi soluții viabile în vederea accesării fondurilor europene alocate dezvoltării serviciilor de internet de bandă largă, respectiv nevoia de a utiliza aceste fonduri pentru rezolvarea problemei accesului deficitar la aceste servicii în zonele rurale. În același timp, credem cu tărie că numai o utilizare eficientă a acestora, conform principiilor competitivității și sustenabilității economice, poate contribui la realizarea obiectivelor Agendei Digitale.
În acest scop, propunem și susținem un nou mecanism financiar care ar ajuta operatorii să capete încredere să participe și să investească în acest tip de proiecte:
1. Soluție de finanțare „end-to-end”, care să permită utilizatorilor finali să acceseze servicii de bandă largă
Noul model de finanțare trebuie elaborat ca o soluție completă care ar urma să ofere acces direct utilizatorilor finali la servicii de bandă largă. Numai dacă sunt luate în considerare componentele esențiale pentru furnizarea acestui mecanism, respectiv „rețeaua centrală” și „rețeaua de acces”, atunci se va asigura continuitatea serviciilor în zonele afectate.
2. Mecanism de cofinanțare (public-privat)
Una dintre condițiile de bază pentru alocarea surselor de finanțare pe diferite proiecte este să se demonstreze că acestea sunt sustenabile după încetarea finanțării. Pentru ca proiectul să nu se limiteze numai la achiziția echipamentelor de rețea, acesta trebuie elaborat astfel încât să asigure furnizarea neîntreruptă a serviciilor de acces utilizatorului final. În același timp, pentru ca operatorii să fie interesați în mod direct de atingerea obiectivului acestui proiect, respectiv să asigure furnizarea către utilizatorii finali a serviciilor de comunicații de bandă largă, este necesar ca aceștia să participe, împreună cu statul, în finanțarea proiectului.
3. Proprietate privată asupra infrastructurilor finanțate
Singura formă de proprietate care asigură controlul investițiilor și care permite, de asemenea, continuarea dezvoltării și inovării este proprietatea privată.
Crearea unui regim simplificat de autorizare pentru instalarea rețelelor de comunicații, prin derogare de la regimul general
Legislația actuală (Legea nr. 50/1991) nu ajută România să atingă obiectivele asumate prin Agenda Digitală. Au fost luate câteva măsuri pentru a susține dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice, iar Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații electronice („Legea 159”) a modificat Legea nr. 50/1991 în sensul că lucrările de modernizare pot fi executate în prezent fără o autorizație de construcție. De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și-a anunțat recent intenția de a reforma regimul de autorizare.
Membrii FIC sprijină reforma regimului de autorizare și propun crearea unui regim derogatoriu pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice. În același timp, este important ca Ministerul Dezvoltării Regionale să implice în acest proces de modernizare a regimului autorizării toate părțile interesante relevante care pot aduce contribuții importante pentru crearea acestei noi legi. Membrii FIC își exprimă disponibilitatea de a oferi sprijin, prin participare în grupuri de lucru, în vederea elaborării prevederilor legale relevante care vor sta la baza regimului de autorizare pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice.
De la ultima revizuire a cadrului european de reglementare pentru comunicațiile electronice, efectuată în 2009, acest sector a evoluat în mod semnificativ, iar rolul său de forță motrice a economiei online a crescut. Consumatorii și întreprinderile se bazează tot mai mult pe serviciile de date și de acces la internet în locul serviciilor de telefonie și al altor servicii de comunicații tradiționale. Tot ca urmare a acestei evoluții, a crescut cererea de conectivitate fixă și fără fir, de înaltă calitate, odată cu creșterea numărului și a popularității serviciilor de conținut online, cum ar fi tehnologia de tip cloud computing, internetul obiectelor, comunicațiile de la mașină la mașină (machine to machine – M2M) etc.
În acest context, o nouă propunere de Directivă CE de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice este în curs de elaborare pentru stabilirea cadrului pieței interne a comunicațiilor electronice și asigurarea funcționării acesteia.
Adoptarea noului cadrul de reglementare necesită contribuții de la toate statele membre, prin grupuri de lucru și comisii relevante. În acest sens, considerăm că orice document de poziție care prezintă opinia României față de noile propuneri de reglementare ar trebui să fie în linie cu poziția întregului sector național al comunicațiilor.
Membrii FIC recomandă autorităților române să parcurgă un proces de consultare care să implice toți actorii din sectorul comunicațiilor electronice, înainte de a susține o anumită poziție în fața organismelor decizionale europene. Orice poziție a țării privind armonizarea reglementărilor în întreaga Europă, creșterea competențelor consumatorilor sau simplificarea reglementărilor trebuie să fie expresia unei abordări comune a actorilor relevanți de pe piață.
Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 17/2015 emisă de Curtea Constituțională a României. Proiectul stabilea obligații pentru companii, inclusiv pentru operatorii de rețele și furnizorii de comunicații electronice, în fața unor cereri de acces la informații excesive, obligații de notificare neclare și dublarea unor obligații de raportare deja existente.
La începutul anului 2016, Ministerul Comunicațiilor a lansat un nou proiect de lege privind securitatea cibernetică. Acesta a făcut obiectul mai multor consultări cu părțile relevante interesate. Deoarece nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, proiectul de lege nu a fost introdus în circuitul parlamentar în vederea votării.
FIC consideră că orice inițiativă legislativă privind siguranța cibernetică trebuie precedată de un proces cuprinzător de consultare cu reprezentanții acestui sector. Având în vedere că implementarea unor măsuri suplimentare de securitate ar implica investiții majore din partea companiilor, membrii FIC își exprimă preocuparea privind nivelul de eforturi financiare necesare implementării măsurilor impuse prin noul pachet legislativ. Din acest motiv, măsurile propuse trebuie evaluate temeinic din punct de vedere logistic și financiar pentru a găsi un mecanism adecvat de finanțare a implementării.
Societatea digitală trece prin schimbări majore, iar pe măsură ce tot mai multe dintre activitățile noastre zilnice sunt digitalizate devin disponibile volume din ce în ce mai mari de date personale. Acest fenomen este accentuat de factorii tehnologici și comportamentali (ex. creșterea utilizării serviciilor de comerț online, de e-guvernare, social media, etc.).
Din ce în ce mai multe firme își construiesc modele de afaceri pe utilizarea datelor personale pentru publicitate, oferte personalizate sau interacțiunea în timp real cu utilizatorii. Folosirea datelor în acest fel aduce beneficii, atât indivizilor, cât și societății în general. Conform unui studiu Internet of Things (IoT) realizat de Acquity Group în 2014, consumatorii sunt dispuși să ofere acces la datele lor personale pentru ca instrumentele pe care le utilizează să fie mai inteligente și să aducă astfel un beneficiu tangibil din punctul de vedere al experienței consumatorului.
În acest context, un cadru de protecție a datelor care îl are în centru pe utilizator trebuie bazat pe înțelegerea intereselor utilizatorului când vine vorba de viața sa privată.
Pentru ca utilizatorii să își poată administra eficient datele cu caracter personal trebuie să înțeleagă implicațiile aplicațiilor și serviciilor electronice și digitale în acest sens. Consumatorii vor privi mereu cu suspiciune lipsa autonomiei atunci când activitatea umană este externalizată unei tehnologii bazate pe algoritmi.
După transpunerea Directivei 95/46/CE din 2001, autoritățile române au crescut gradual stringența normelor de protecție a datelor cu impactul asupra tuturor companiilor active în România, inclusiv cele din sectorul IT&C. Companiile au fost nevoite să-și adapteze produsele, serviciile și procedurile interne pentru a respecta cerințele legale privind protecția datelor. Autoritățile române au sprijinit doar în mod limitat acest efort și în același timp, nu au fost suficient de transparente cu modul de aplicare și interpretare a acestor norme.
Practica Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nu este suficient de transparentă, iar schimbările repetate de interpretare a legii nu sunt comunicate public. O astfel de abordare creează obstacole în promovarea unor noi tipuri de servicii, cum ar fi cloud computing, deoarece companiile nu au siguranța că respectă legislația privind protecția datelor.
Puși în fața digitalizării continue și a unui număr crescut de amenințări (viruși, spam, etc.), utilizatorii trebuie să aibă la dispoziție instrumente ușor de folosit cu ajutorul cărora să poată controla modul în care datele lor personale sunt utilizate.
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Ministerul Societății Informaționale ar trebui să asigure implementarea predictibilă și transparentă a legislației privind protecția datelor. FIC încurajează autoritățile să adopte ghiduri de bună practică asemenea Ghidului privind protecția datelor în serviciile cloud propus la începutul anului 2015 de FIC împreună cu AmCham România, ceea ce ar contribui la o creștere a transparenței.
Guvernul și industria IT&C trebuie să-și concentreze eforturile în următoarele patru domenii:
Pentru a se asigura că implementarea legislației privind protecția datelor nu va avea un efect negativ asupra actorilor din sectorul ITC, ar trebuie să existe o participare activă în procesul de consultare inițiat de Grupul de lucru privind aspectele cheie prevăzute în Regulamentul UE privind protecția generală a datelor, cum ar fi consimțământul, transparența, transferurile internaționale și notificările privind încălcările securității datelor.
În final, Guvernul ar trebui să participe în mod activ la discuțiile referitoare la adoptarea Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice și de abrogare a Directivei 2002/58/CE (Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice), deoarece această reglementare va modifica semnificativ accentul pus pe normele care guvernează serviciile digitale. Pentru a-și defini prioritățile în aceste negocieri Guvernul trebuie să consulte mediul de afaceri și alte părți interesate din România.
În ultimul deceniu, evoluția tehnologiilor informației, senzorilor, volumelor mari de date și produselor/serviciilor bazate pe informații au schimbat modul în care oamenii trăiesc în oraș. Accesul la informații, servicii și comunicare este oferit în prezent în orice loc și în orice moment prin intermediul telefoanelor inteligente, iar oamenii au adoptat acest nou mod de viață.
Între timp, furnizorii care creează „tehnologii pentru orașe inteligente” încearcă să convingă că aceste tehnologii pot ajuta orașele să îmbunătățească eficiența, calitatea și costul furnizării serviciilor urbane. În același timp, administrațiile orașelor fac tranziția către servicii online, însă trebuie să se asigure că nimeni nu este lăsat în urmă, nici chiar cei fără acces la această tehnologie.
Principala provocare cu care se confruntă sectorul public pentru a răspunde oportunităților create de un „oraș inteligent” constă în cuantificarea impactului tehnologiilor disruptive, care conduce la decizii investiționale provocatoare. Structura și cultura consiliilor orășenești pot bloca gândirea strategică a ITC, iar implementarea schimbărilor organizaționale necesare poate fi dificilă.
Chiar dacă fiecare oraș e diferit, toate au obiective și provocări comune. Pentru a duce ideea de oraș la un nou nivel, acestea trebuie să-și adapteze organizațiile și să aducă noi servicii digitale în beneficiul cetățenilor.
Telekom România și Orange România au întreprins deja acțiuni în această direcție. În luna aprilie 2016, Telekom România, în parteneriat cu Cisco, a lansat primul proiect de tip oraș inteligent în București - Parcul Tineretului, furnizând patru soluții: parcare inteligentă, conectivitate gratuită Wi-Fi, siguranța orașului și iluminat inteligent.
Ca răspuns la solicitarea Ministerului Comunicațiilor pentru celebrarea de la Alba Iulia a aniversării de 100 de ani de la Marea Unire, Orange, împreună cu peste 20 de parteneri, a lansat un proiect mare de tip oraș inteligent în Alba Iulia, paisprezece din cele douăzeci și una de soluții propuse fiind deja implementate.
Printre soluțiile implementate se remarcă: Wi-Fi gratuit în zonele publice și în mijloacele de transport în comun, gestionarea traficului, panoul de control pentru monitorizarea mediului, cu măsurători comparative în zonele urbane și suburbane, notificări în timp real privind programul serviciului de transport public, iluminat inteligent, platformă de promovare turistică și interacțiune cu cetățenii, gestionarea apelor în zone îndepărtate, studii online.
Până în prezent, costul asociat cu aceste proiecte este acoperit în întregime de operatorii și partenerii acestora. În continuare, adoptarea pe scară largă a acestor soluții depinde de viziunea integrată a autorităților locale, soluțiile sunt evaluate pentru a răspunde nevoilor fiecărui oraș, iar autoritățile stabilesc cadrul necesar de reglementare și legislația aferentă privind achizițiile, sau chiar aleg modelul adecvat de finanțare.